Pandemia pare că nu se dă ușor dusă. Se aproximează încă un an de incertitudini, de măsuri, de destabilizare economică.
Știu că unele voci spun că toată povestea asta nu este decât o invenție a unora care au beneficii de pe urma ei. Alții spun, că din contră, este foarte grav ce se întâmplă, dar mai ales, foarte real.
Ce este cert din tot această poveste este situația copiilor noștri.
Din martie au făcut școală online. Acum tot de acasă se învață. Multe ore în fața ecranelor. Este crunt și nedrept ce se întâmplă cu copiii de clasa întâi, cu copiii de clasa a doua, cu copiii de grădiniță.
Copiii de grădiniță au nevoie să învețe aptitudini și atitudini de socializare, de a avea răbdare în bancă, au nevoie de contact și apropiere cu doamna educatoare, nu cu un ecran.
Măsurile s-au luat grosso-modo, fără să se gândească nimeni pe termen lung.
Școlarii și preșcolarii au fost ultimii pe lista de preocupări. Avem dascăli care abia dacă se descurcau la clasă să îi țină atenți pe copii. Cu siguranță atunci când se vor întoarce la clase, statul nu va avea pregătite programe școlare care să îi ajute pe copii să recupereze.
Iar asta înseamnă un singur lucru: educația copiilor noștri a rămas în mâinile noastre, ale părinților. Adică nu rămâne decât ca noi să ne găsim timpul și puterea de face lecții și teme. De a exersa memorarea unei poezii, de a trasa linii, bastonașe, de a citi, de a decupa și de a lipi.
https://mamadematei.ro/educatia-copiilor-a-ramas-doar-in-mainile-parintilor/
